O locuinţă ce datează de acum 7.000 de ani, descoperită în România. Iată ce au găsit specialiştii

Coordonatorul şantierului arheologic, Emil Ursu, a declarat pentru Mediafax că, în ceea ce priveşte viţa-de-vie, se aşteaptă rezultatele de laborator care să precizeze dacă aceasta era sălbatică sau domestică.

În ceea ce priveşte celelalte plante, între care cereale, acestea sunt analizate, la rândul lor, în special pentru a se stabili dacă se verifică teoria profesorului Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, cercetător care a fost prezent şi el pe şantierul de la Baia, privind schimbul de cereale între agricultorii din Europa şi Asia.

• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”
• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție

Emil Ursu a mai declarat că au fost descoperite în această zonă peste trei sute de piese, unelte din piatră şi vase, din care două întregi.

El a precizat că lucrările în acest şantier arheologic vor continua şi în anii următori.

Directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a prezentat, în urmă cu două săptămâni, în comuna Baia, un al doilea sit pre-Cucuteni găsit în urma continuării cercetărilor începute în zonă anul trecut, fiind descoperită o locuinţă foarte mare, de aproximativ 92 de metri pătraţi, fiind cea mare locuinţă găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni, datând din perioada 5200-5100 Î.Hr., locuinţele mari apărând o mie de ani mai târziu, în perioada Cucuteni.

Locuinţa descoperită de către arheologii suceveni se păstrează bine, iar în afară de ceramică şi un număr de vase întregibile au fost găsite şi foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre- cucutenian, dar şi o vatră păstrată în integralitatea ei, pecum şi foarte multe râşniţe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă.

Pe şantierul de la Baia a fost prezentă şi o echipă de la Cambridge, din care face parte profesorul Martin Kenneth Jones, unul dintre principalii specialişti mondiali în arheologie biomoleculară a cerealelor, care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa şi Asia, în special China.

Jones, care studiază de zece ani perioada în care s-a făcut iniţial schimbul de cereale între agricultori din Europa şi Asia, a început cercetările în China, unde a descoperit cereale aduse din Europa.

„Prima etapă şi cea mai importantă este cea legată de schimbul de cereale între agricultori. E greu de explicat modul în care s-a făcut acest schimb şi trebuie să folosim metode speciale de analiză. De aceea suntem aici şi suntem alături să folosim metode noi”, a explicat Jones.

De menţionat este că echipa de cercetători de la Cambridge, din care face parte şi un specialist chinez, îşi asigură finanţarea pentru cercetările pe care le face în situl de la Baia.

Sursa: Mediafax